Când am pășit pentru prima oară în SUA, în mai 2007, am învățat o lecție pe care am ținut-o minte: să nu mai emit judecăți despre țări și popoare fără să fi văzut vreodată cu ochii mei despre ce este vorba. M-am dus în America prima oară având capul plin de idei preconcepute, care mi s-au răsturnat, pe rând, până la ultima. Americanii sunt inculți, plini de sine, auto-suficienți, superficiali, sclavii propriului sistem, au mâncare ieftină și proastă, zâmbesc mereu și prea mult, vorbesc prea politicos, nu știu limbi străine și au servicii bune oriunde te-ai duce și orice ai cere. Asta era părerea mea despre americani, înainte să le vizitez țara. 99% dintre aceste opinii au fost șterse în primăvara lui 2007, când am fost în Florida, și mi-am dat seama cât de bine te simți, ca turist, în SUA. Nu știu cum e să trăiești acolo, să devii sclavul unui sistem fiscal dur, nu am vizitat suburbiile Philadelphiei, New York-ului și nici satele uitate de lume din Texas, dar tot ce pot să spun este că, în SUA, ca turist, te simți excelent!
Americanii sunt foarte civilizați, au un anumit respect unii față de alții pe care nu l-am întâlnit în multe locuri, admiră foarte mult copiii, sunt foarte curați, zâmbesc atunci când ți se adresează și mâncarea lor poate fi delicioasă, dacă știi ce să alegi! Da, majoritatea habar nu au unde e România și, probabil, nici Europa pe harta lumii, pot fi auto-suficienți, consumeriști până la extreme și se lasă prea ușor manipulați de mass-media. Dar, revenind, serviciile lor sunt atât de bune și știu să te facă să te simți bine venit acolo unde vrei să cheltuiești bani – atât de bine, încât nici nu-ți pare rău că ai cheltuit. Știu să își exploateze atracțiile turistice cu o mare pricepere, au o țară mare și frumoasă și multe alte lucruri bune.
Mi-e dor de America și voi reveni. Foarte curând pornesc spre coasta de vest și mă așteaptă un drum lung. Cel mai lung de până acum, pentru că Los Angeles se află la peste 10.000 de km de București și, prin urmare, este cel mai îndepărat oraș pe care îl vizitez. Nu merg acolo cu idei preconcepute, ci cu o mare curiozitate, cu mintea și inima deschise și zâmbetul pe buze. Așa, ca la ei acasă. Nu am de gând să fac turul caselor celebrităților, dar voi savura din plin atmosfera orașului în timpul Oscarurilor. Vreau să văd Oceanul Pacific, câteva locuri în care s-au turnat filme celebre, Malibu, Beverly Hills și să descopăr dacă, într-adevăr, la Los Angeles se află cei mai relaxați oameni din America, așa cum am auzit. Și mai vreau să aflu dacă albastrul cerului este chiar atât de frumos acolo pe cât se spune! I’ll keep you posted!