Timp de o oră și 45 de minute am simțit că timpul și-a schimbat dimensiunea. Că minutele treceau prea repede și că vreau să le opresc în loc. Mi se părea că nici nu se termină bine o piesă, că și începea următoarea, mult prea repede. La sfârșit, îmi venea să urlu: mai stați, vă rog, nu plecați! Dar…. degeaba. Au spus muito obrigado și duși au fost!
Concertul de la Porto a fost singurul din Portugalia și prima reprezentație europeană din turneul Mylo Xyloto 2012, a celor de la Coldplay. Am avut parte de un playlist pe gustul meu, atât de frumos încât am uitat versurile cântecelor preferate. Au început în formă, au făcut un show de excepție și au lăsat amintiri frumoase pentru peste 50.000 de fani veniți din toate părțile Europei să-i vadă la Porto.
A meritat pe deplin așteptarea, statul în ploaia nemiloasă și oboseala adunată după zile de muncă și tot felul peripeții pe care nici nu vreau să mi le mai amintesc. Așteptarea a durat 5 luni, pentru că am cumpărat biletele pentru concertul de la Porto în decembrie 2011. Asta după mai multe încercări eșuate, fiindcă biletele se epuizau în câteva ore după punerea în vânzare: Londra, Torino, Paris, Nisa, Koln, Zurich și alte orașe în care am fi vrut să mergem au fost, pe rând, sold out! Așa că Porto, Golden Circle, a fost singura opțiune, pentru 95 de euro/bilet.
Am ajuns pe Estadio do Dragao (stadionul echipei de fotbal F.C.Porto) pe la 19.30, pe o ploaie de toamnă. Echipați, pentru că am stat cu ochii pe prognozele meteo cu multe zile înainte. La intrare am primit niște brățări cam dubioase, grosiere, cu care am aflat mai târziu ce aveam de făcut.
Fără stat la coadă mare, înghesuială și așteptat, am cumpărat bere și apă și am intrat pe stadion. Era deja plin, ne-am așezat cât mai în față, am primit pelerine gratis și am așteptat să înceapă. Nu mai aveam niciun pic de răbdare, timpul se scurgea greu, ploua, prin cap îmi treceau toate albumele Coldplay și mă rugam să cânte Yellow, Lovers in Japan și Fix You. Sau măcar pe una dintre ele. Mă uitam cu sete la felul în care era aranjată scena, mă gândeam ce bine era la Barcelona, în septembrie 2008 – când era atât de cald! – și îmi părea rău că tricoul cu Every Teardrop Is A Waterfall e ascuns sub un hanorac, o haină groasă și o pelerină….
Pe la ora 20.00 a început să cânte Rita Ora. Un rap presărat cu dubstep, care nu suna rău, dar așteptam să termine mai repede, ca să intre Chris și ai lui. După Rita Ora a urmat o mică pauză și a apărut o fată într-o rochie cu bretele și paiete, iar ploaia s-a întețit, parcă să-i facă în ciudă. Marina and The Diamonds. Marina a cântat tot timpul cu umbrela în mână, deși se vedea că nu e în largul ei. Mă gândeam: dacă eram în locul ei îmi puneam niște blugi și un tricou, nu rochie mulată cu paiete, ca să mă simt mai bine… Marina o imita pe Mylene Farmer la voce și pe Amy Winehouse la look, dar m-am bucurat când s-a dus, cu rochia ei cu paiete și cu umbrelă cu tot. Ploaia nu s-a oprit.
După alte 10-15 minute s-au stins luminile. Pe ecranele mari, rotunde, scria să apăsăm butonul de pe brățara grosieră primită la intrare. Și a început show-ul! Cu tema din Back to the Future, ca în fiecare concert din Turneul Mylo Xyloto.
Am aflat, imediat, și misterul brățărilor: în interior aveau beculețe colorate diferit, controlate de o mână dibace, cu efecte luminoase pe acordurile Coldplay… Nu mi s-au mai părut grosiere când se aprindeau pe ritmuri de Charlie Brown sau Clocks… A mea avea beculețe albe.
De aici încolo, timpul a căpătat cu totul altă dimensiune. S-a comprimat mult prea tare. Dar dorințele mi s-au îndeplinit, pentru că, spre deosebire de concertele anterioare (Barcelona, în septembrie 2008 și Werchter, Belgia, în iulie 2011), Coldplay a cântat, la Porto, absolut toate piesele mele preferate: Lovers in Japan, Yellow, Fix You, Viva la Vida și mai recenta Charlie Brown. Unbelievable! Îmi cer scuze pentru calitatea imaginilor… e de la ei!
Am încercat pentru prima dată în viață senzația de a sta în Golden Circle. Este WOW! Poate că nu percepi efectele la scară largă, așa cum sunt concepute, nu ai o privire de ansamblu asupra scenei, mulțimii și stadionului și, mai ales, trăești totul la o cu totul altă intensitate. Mult mai mare. Dar ești la cinci metri de Chris Martin, îi vezi ridurile, porii, dantura, ochii!
Concertul Coldplay a durat aproape două ore. Comprimate, în capul meu, în 20 de minute. Nu știu când a început și când s-a terminat, aș vrea să îi revăd la nesfârșit și sper din toată inima să-i aud spunând și în românește Bună seara, București, vă mulțumesc! Așa cum o fac, de fiecare dată, în limba țării în care se află.
Playlist concert Coldplay, Porto, 18 mai 2012
1. Intro – Back to the Future Theme
2. Mylo Xyloto
3. Hurts Like Heaven
4. In My Place
5. Major Minus
6. Lovers In Japan
7. The Scientist
8. Yellow
9. Violet Hill
10. God Put A Smile Upon Your Face
11. Princess of China
12. Up in Flames
13. Don’t Let It Break Your Heart
14. Viva La Vida
15. Charlie Brown
16. Paradise
17. Us Against the World
18. Speed Of Sound
(Acustic)
BIS
1. Clocks
2. Fix You
3. Every Teardrop is a Waterfall
Hei, avem aici un adevarat fan:)) Foarte frumos articolul! Si mie imi plac mult Coldplay, iar in playlist se gasesc si toate piesele mele favorite: In My Place, The Scientist si Paradise. Mi-as dori sa incerc si eu o astfel de experienta…
Paradise îmi place mult de tot si mie 🙂