Vineri, 13. Nu am să uit prea curând această zi… Ne-am trezit devreme, la 7, ca să ajungem la Langkawi, destinația mult așteptată. După un zbor de o oră, am găsit un paradis, pe care mi-e greu să îl descriu în cuvinte.
Așa cum scriam și aici, Langkawi (am aflat că în malay se pronunță Langaui, cu accentul pe i) este un arhipelag malaezian format din 99 de insule, în Marea Andaman, din Oceanul Indian. Noi am ales să stăm în insula cea mai mare, datorită florei și faunei foarte variate, numită (da!) Pulau Langkawi. Are numai 25 de km de la nord la sud și e renumită pentru plajele cu nisip alb și ape turcoaz.
După 3 zile petrecute la Kuala Lumpur, oboseala a început să-și spună cuvântul. Adormim greu și târziu, iar dimineața facem eforturi foarte mari ca să prindem micul dejun, până în 10.30. Așa că am decis să ne odihnim câteva zile, după turul de forță din Kuala Lumpur. Langkawi este locul perfect, în care am găsit un adevărat paradis tropical. Pe care mi-e greu să îl descriu în cuvinte, așa că am să fac o poveste în imagini, de la momentul în care am părăsit capitala Malaeziei, azi dimineață, până la prezentul foarte apropiat!
