Livezi de lămâi și portocali, păduri de pini, vile elegante cocoțate în vârf de munte, iahturi luxoase ancorate în mici porturi și plaje înguste, ascunse în golfuri stâncoase, străbătute de o șosea înaltă și întortocheată: este foarte puțin din Coasta Amalfitană, așa cum am văzut-o în primăvara lui 2016.
Mi-am dorit ani de zile să ajung pe Coasta Amalfitană, mânată de dragostea mea pentru Italia, de dorul de peisajele și mirosul Mediteranei, de pasiunea pentru mâncarea napoletană și curiozitatea de a alfa dacă Positano, Ravello și Sorrento sunt atât de frumoase pe cât se spune. Da, sunt chiar mult mai frumoase ca în poze, mai ales dacă ai parte de soare!
Am ajuns în această parte de Italie cu avionul, la Napoli, într-o zi de aprilie cu vreme de coșmar: frig, ploaie deasă, vânt și bălți. Odată ajunși, când eram pe punctul de a închiria mașina mult dorită, am constatat că permisele de conducere – și al soțului meu și al meu – erau expirate de vreo trei săptămâni. Coasta Amalfitană era inundată într-un nor lăptos, imens, iar vântul șuiera prin livezile de lămâi ca și cum ar fi anunțat sfârșitul lumii. Chestia e că așa a ținut câteva zile, dar și când a ieșit soarele… a meritat toată frământarea!
Coasta Amalfitană se află în sud-estul Italiei și este o fâșie lungă de 50 km, stâncoasă, întinsă de-a lungul Golfului Salerno, udată de Mediterana. O destinație turistică celebră în toată lumea, care atrage, în sezon, valuri de turiști, face parte, din 1997, din Patrimoniul UNESCO.
Positano
Spuneam, în alt post despre această călătorie, că am ales să stăm în Massa Lubrense, o mică localitate în apropierea orașului Sorrento, din care ne-am deplasat, zilnic, spre alte locuri frumoase de pe Coasta Amalfitană. Pentru că timpul nostru a fost scurt și am dorit să vedem principalele orașe – Napoli, Sorrento, Amalfi, Positano și Ravello – și Insula Capri, ne-am rezumat doar la acestea, prezente în toate ghidurile turistice. Dar zona are mult mai multe de oferit: Maiori, Minori, Atrani, Conca dei Marini sau Praiano sunt alte localități cochete de pe coastă, care merită vizitate, după cum povestea și Amalia, o bună prietenă, într-un guest post despre această parte de lume minunată. Și Insula Ischia sau Procida sunt idei pentru excursii de o zi, dacă timpul și buzunarul vă permit.
Despre Sorrento am să scriu cu o viitoare ocazie, acum vă invit să priviți cât de frumoase sunt orășelele Amalfi și Positano, pe care le-am văzut într-o zi cu soare, venind dinspre apă. A fost o decizie inspirată, pentru că astfel aveți ocazia să vedeți Coasta Amalfitană în toată splendoarea ei.
Venind cu vaporașul dinspre Sorrento în Amalfi, puteți vedea toată coasta, în peisaje care vă taie răsuflarea
Am luat un vaporaș din portul Sorrento care ne-a lăsat la Amalfi, unde am stat aproximativ o oră, mai departe am luat autobuzul către Positano, unde am zăbovit mai mult, preț de vreo trei ore, apoi am luat din nou autobuzul și, după un drum destul de lung și întortocheat, am revenit la Sorrento. Este o excursie de o zi, dacă vreți să vedeți și Ravello, vă sfătuiesc să îi acordați o altă zi, pentru că în Ravello sunt mai multe de văzut.
Spuneam că în Amalfi am stat puțin peste o oră: ne-am plimbat pe străduțele înguste care urcă șerpuind printre zidurile caselor mediteraneene, am trecut pe lângă Catedrala Amalfi și am luat pulsul orașului care are atmosfera unui loc în care chiar trăiesc și locuiesc italieni – spre deosebire de Positano sau Ravello, mult mai pline de turiști, care par orașe de vacanță. Nu mă îndoiesc de faptul că este o impresie greșită, lăsată de turismul de masă.
După o oră și ceva de mers cu vaporașul din Sorrento, am ajuns la Amalfi! În sfârșit, soare!
Catedrala din orășelul Amalfi
C.I.C.A.: țineți minte acest loc din Amalfi, dacă vă plac peștele și fructele de mare. Este o mică pescărie cu pește proaspăt și mâncare delicioasă. Frigărui din calamari sau pește pane, creveți sau pește fript la cornet, cartofi de toate felurile, o mâncare bună de te lingi pe degete!
Venind, apoi, cu autobuzul de la Amalfi către Positano – care este construit pe verticală, de te și miri cum au putut să clădească în abruptul muntelui – am coborât spre plajă, printre vilele albe, elegante, cu grădini pline de flori parfumate, pisici leneșe și lămâi imense, atârnând pe crengi încărcate. Ne-am oprit, din loc în loc, pentru o înghețată, un limoncello sau o prăjitură cu lămâie, de nu ne-a mai trebuit nici masă de prânz. Acesta este motivul pentru care nu aș putea să vă recomand un local anume din Positano, rămân la părerea că aici oriunde intri mănânci ceva gustos. Și bei limoncello!
Positano, cu vilele sale mediteraneene elegante și flori colorate cățărate pe zidurile scăldate în soare
Plaja din Positano
FOTO: Arhiva personală
S-ar putea să vă placă și:
Plimbare pe Coasta Amalfitană și Insula Capri
10 motive pentru care iubesc Italia
Ce am mâncat bun în sudul Italiei
La plimbare prin Roma în 50 de fotografii
Ce poți face în vacanță cu copiii la Roma
Ce am mâncat (și am băut) bun în Sardinia
Am vizitat orasulNapoli , nu l recomand decât de tranzit ( Multă mizerie …..)În schimb nu ratați Sorrento și insula Capri , Amalfi în aceasta ordine .Castel Caseta și Pompei dacă ai timp În nici un caz sa nu te cazezinteresează la Hotel Prati în Napoli ( mizerabil )
Multumim pentru sfaturi si informatii!
Superba Coasta Amalfitana ,! Am vizitat-o anul trecut si desi am 70 ani am cutreierat toata coasta de una singura ! Adevărat ,cel mai mult mi-a placut Sorento ,pe care l-am străbătut si am si o amintire haioasa ! Eram pe o stătută pietonala ,plină de magazinute cu ochii dupa cadouri pentru copiii nepoti cand , un domn in jur de 45 de ani ,care era cu soția , a început ” O. SOLE. MIO ” iar eu am continuat tare spre amuzamentul tuturor ! Mie mi-a placut toata coasta , am interacționat cu oamenii ,turiști sau localnici si am amintiri deosebite . Doresc tuturor sa facă aceasta excursie !
Cu drag , biolog. Bergheanu