Ce am mâncat bun la Miami, New Orleans și New York

Tacos, burritos și mâncare cubaneză în Florida, bucătărie cajun în New Orleans și delicatese cu fructe de mare și preparate asiatice la New York, udate din plin cu bere locală: asta am mâncat în cele trei săptămâni în America, din iulie 2015, încercând să cunoaștem cât mai bine savoarea locală.

Experiențele mele culinare din America sunt fabuloase. Pentru simplul fapt că mâncarea în S.U.A. este atât de variată, încât nu ai cum să nu găsești ceva care să îți placă. Uitați de fast foods, băuturi cu bule și mult zahăr și prăjituri colorate fără gust. America înseamnă mult mai mult decât atât atunci când vine vorba despre mâncare și fiecare loc în care poposești are specificul lui, cu influențe bine definite.

Vă spuneam, după vacanța la Los Angeles, că în America de Nord se poate mânca excelent, dacă știi ce să alegi, dacă știi ce vrei și te obișnuiești cu ora locală. Mai mult, contrar părerilor preconcepute – pe care le-am avut și eu mult timp – fructele și legumele care se găsesc în piețe sau magazine sunt de-li-cioa-se! Nu știu cât de modificate sunt și de unde vin, dar căpșunile au gust de căpșuni zemoase și parfumate, avocado-ul este perfect și pepenele roșu e ca în copilăria mea din secolul trecut.

Vacanța de trei săptămâni în America ne-a purtat prin Florida (la Miami Beach și Pensacola), în Louisiana (New Orleans) și la New York City – orașul pe care îl iubesc atât de mult, locul meu preferat din toată lumea. În Florida am simțit din plin influențele culinare mexicane și cubaneze, la New Orleans rețetele cajun, condimentate din plin, ne-au ars, de-a dreptul, papilele gustative, iar la New York am savurat feluri de mâncare asiatice, dar și multe salate și fructe proaspete.

Mexicano și cubano în Florida

Din meniurile restaurantelor din Florida îmi amintesc cel mai bine numele Daiquiri. Nu mai știu ce era, dar l-am comandat des. Cum, nu era la mâncare? A, pardon, m-am încurcat. Îmi amintesc cu greu denumirile felurilor de mâncare din Florida, pentru că am gâlgâit prea multe Daiquiri: frozen sau not frozen, cu căpșuni sau fără, amestecat cu Miami Vice sau natural… cocktail cu rom să fie.

Revenind la mâncare, mă bucur că am avut ocazia să gust mâncare mexicană adevărată, ca la ea acasă. Am mâncat burritos (rulouri închise din tortilla umplută cu carne tocată și sau legume, mai mult sau mai puțin picante, servite alături de fasole boabe foarte gustoasă și orez simplu), tacos (tortilla din porumb cu o umplutură din carne mărunțită și legume) și guacamole (pastă din avocado de Florida, absolut fantastic, cu roșii și mirodenii, servită cu chips din mălai). Ceea ce este extraordinar la aceste preparate sunt sosurile, în general pe bază de roșii, cu diferite mirodenii, care pot fi picante sau nu, după gust.
În Miami Beach am descoperit un restaurant mexican foarte, foarte bun: Jalapeno, pe Ocean Drive nr. 350, pe care l-am vizitat de mai multe ori.

Guacamole, la restaurantul Jalapeno, din Miami Beach

Tacos

Burrito

Margarita cu Corona: așa începe orice seară în Miami Beach!

Pentru mâncare cubaneză am poposit la Puerto Sagua, pe Collins Ave. nr. 700 – o adevărată bombă frecventată de localnici, în care am mâncat o supă excelentă de pui și un sanviș cu pește prăjit. Sandvișurile uriașe sunt o specialitate cubaneză: sunt foarte mari, cu pâine albă (o franzelă întreagă), în care se combină, practic, orice – carne, pește, șuncă, brânză, cașcaval, ceapă, maioneză, sosuri, orice. Încălzit la cuptor și crocant, este un fel de mâncare foarte sățios.

Toate ghidurile turistice vă vor îndrepta, în zona Miami, către vestitul restaurant Versailles, un loc mare și căutat atât de turiști, cât și de localnici, aflat într-un cartier cubanez destul de cochet din Miami, numit Little Havana. După ce am stat 20 de minute la coadă afară, într-o căldură sufocantă, am avut parte de o masă foarte gustoasă, în cel mai kitschos decor pe care l-am văzut în această parte de lume.

Bucătăria cubaneză are o mare influență spaniolă, așa că am încercat la… Versailles o paella cu fructe de mare și pui, bună de ne-am lins pe degete. Și un sandviș uriaș, bineînțeles. Și tradiționalele empanadas, un fel de pateuri cu foietaj prăjit foarte bune și calorice, umplute cu carne sau brânză. Cubanezii mănâncă mult orez și preparate cu multă carne și sos roșu picant, un fel de tocăniță destul de grea.

Paella cu fructe de mare și pui, la Versailles (varianta Little Havana). Alături este o farfurie cu plantain: banane mici și dulci prăjite, foarte des întâlnite în bucătăria cubaneză, ca garnitură la felul principal. O combinație pe care nu am înțeles-o, drept să vă spun

Empanadas

Iar la desert… Dos Equis, Modelo, Presidente, Corona, Hatuey și alte combinații. A, pardon, nu am mai ajuns la desert, pentru că nu mai puteam, așa că l-am înlocuit cu berea locală: mexicană, dominicană sau cubaneză, după necesități. Dar cel mai bun desert sunt fructele proaspete, cumpărate de la micul magazin din colțul străzii, credeți-mă.

New Orleans: gogoși, gogoșele și gogoșici

Despre aventurile cu gogoși din capitala mondială a jazz-ului am mai scris, așa că nu am să mai insist, pentru că simpla rostire a cuvântului beignets îmi provoacă reacții necontrolate. Atât de bune sunt gogoșile cu mult zahăr de la Cafe du Monde din New Orleans. Cu aceeași ocazie am scris și despre experiențele culinare creole și cajun din Louisiana, așa că nu le reiau.

Îmi mai rămâne să vă spun că în New Orleans sunt restaurante cu pește și fructe de mare foarte gustoase, unde găsiți creveți foarte bine gătiți, în multe feluri – la grătar, prăjiți, cu unt, cu sos de vin și așa mai departe. Unul dintre restaurantele în care am mâncat foarte bine (dar scump) este Deanie’s Seafood din Cartierul Francez (str. Iberville nr. 841).

Platou cu fructe de mare și pește la Deanie’s Seafood, în New Orleans

Nu ratați experiența unui diner american veritabil!

Poate că m-am uitat prea mult la Grease sau la Beverly Hills 90210, recunosc, dar de fiecare dată când merg în S.U.A. nu ratez micul dejun într-un diner autentic: parcare largă, atmosferă familială, canapele de vinil ca în tren, mese cu muchie metalică, scaune înalte din inox, omlete, burgeri, clătite americane cu sirop de arțar și, desigur, sunetul inconfudabil al casei de marcat. Am găsit, în drumul de la Miami Beach spre Pensacola, la Daytona Beach, Daytona Diner – parcă un omagiu adus lui Betty Boop! Am mâncat (în trei) o omletă uriașă și o porție infinită de pancakes cu unt și sirop de arțar care m-a făcut să mă simt chiar în Beverly Hills 90210, la masă cu Dylan…

Restaurantul fără meniu și cu trei feluri de mâncare din New York

Vă spun sincer, în a treia săptămână de vacanță în America, ajunși la New York, nu ne-am mai prea permis să intrăm în restaurante, așa că ne-am săturat cu pizza la felie, sandvișuri vietnameze și meniuri la kilogram în alimentare cu mâncare gătită. Ceea ce nu e deloc rău – dimpotrivă! Este atât de bun și de ieftin, încât reprezintă un mare pericol pentru talia și așa greu încercată de vacanța lungă.

Le Pain Quotidien este și la New York!

Unul dintre puținele restaurante în care am intrat la New York a fost (pe lângă unul mexican și unul thailandez) Burger&Lobster, de pe 39 West 19th Street. Lucrurile stau foarte simplu aici: meniul este compus din trei feluri de mâncare și are preț fix. Lobster roll (un sanvdiș cu homar) sau whole lobster (homar întreg) sau burger (cu carne), care vin cu o mică salată, sos, cartofi prăjiți și o băutură și costă 20$. Mâncarea este foarte bună, atmosfera tipic newyorkeză, prețul piperat, dar o experiență bine venită.

Repetați după mine: Banh Mi Saigon. Încă o dată! Țineți minte acest local dacă ajungeți la New York și treceți prin China Town, pentru că nu o să vă pară rău! La recomandarea unor adevărați cunoscători am vizitat acest magazin de sandvișuri vietnameze, am stat la coada mare, am cerut un sandviș cu sardine, salată și sos și… am mormăit câteva minute de plăcere.

Combinația de pâine albă proaspătă, pește la grătar, salată, morcovi, ceapă și tot felul de mirodenii și sosuri greu de definit se traduce într-o experiență completă, care nu trebuie ratată dacă ajungeți aici. Banh Mi Saigon, pe Grand St. nr. 198. Nu au mese, lumea vine să ia mâncare la pachet sau să mănânce în picioare, la tejgheaua mică din interiorul magazinlui mereu aglomerat. O idee bună ar fi să luați sanvișurile și să mergeți la un picnic în Central Park, unde puteți să vă faceți și siesta, pe gazon, la umbra unui arțar…

Aș mai avea multe de spus, dar prefer să rămân cu gustul sardinelor vietnameze din China Town în minte și în gură, așa că… poftă bună!